Inchinarea care nu-i

Ce realitate-l face sa se inchine?

Si in ce cotlon al inimii

Incolteste inchinarea?

Apoi, cat timp ii ia, ca plina de ardoare

sa erupa-n exprimare?

.

Ce anume daca-i iei fiintei

N-ar mai putea sa se inchine?

Ci-ar sta ca trenul fara sine

In oceanul neputintei…

.

Poate omul fara grai

sa se inchine ca in rai?

Ori cel paralizat

Sa danseze-n venerare

Cand tresare

de Prezenta…?

.

Poate inchinarea adevarata

Sa stea neexprimata?

Cand a pornit cu avant

Catre Cel Prea Sfant?

.

Oare ce se-ntampla cand

fiind sterp de inchinare,

vreau sa exprim ce n-am nici macar in gand,

Doar pentru a-mi gasi un rost infect

Infiind cu fast un ritual perfect?

.

Ce-i asa mare pacat,

De-i seceta iara?

Doar accentul l-am mutat

Din “launtru”… in “afara”.

.

Adica paradoxal,

de la Cristos spre mine…

 

 

Advertisements

One thought on “Inchinarea care nu-i

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s